|
1. Incurajati copilul
2. Evitati pedeapsa si recompensa (Esecul folosirii pedeapsei si al
recompensei ca metoda de educare)
3. Uilizati consecinta logica si naturala
4. Fiti fermi fara a domina
5. Respectati copilul
6. Induceti respectul pentru ordine
7. Induceti respectul pentru drepturile celorlalti
8. Eliminati critica si minimalizati greselile
9. Mentineti rutina
10. Oferiti-va timp pentru antrenament (educare)
11. Castigati cooperarea
12. Evitati sa dati atentie exagerata evenimentelor
13. Faceti un pas lateral (inapoi) in lupta pentru putere (evitati
confruntarile de putere)
14. Retrageti-va din conflict
15. Actionati ! Tineti-va gura inchisa.
16.Nu alungati muste (exasperati de comportamentele deranjante
inclinam adeseori sa incheiem conflictul cu comenzi de genul ,,nu fa
asta,, opreste-te,, nu, nu,, grabeste-te,, fii cuminte,, fii linistit,,)
17. Aveti curajul de a refuza, de a spune ,, nu,,
18. Evitati primul impuls – faceti ceea ce este mai putin asteptat sa
faceti.
19. Stapaniti-va supra- protectia
20. Stimulati independenta. ,,Sa nu faci niciodata ceva pentru copilul
tau din ceea ce poate face singur,,.
21. Stati deoparte in timpul certurilor dintre copii
22. Nu va lasati condusi de frica
23.Vedeti-va de treburile dvs (sunt multe situatii in care nu trebuie
sa interveniti
24. Evitati capcanele milei
25. Cereti de la copii actiuni rezonabile ce presupun rezolvare pe o
perioada mai mare de timp si nu,, acum si aici”.
26. Tineti-va de cuvant- fiti consisitenti
27. Puneti-i pe toti in aceeasi barca, consideratii egali intre ei si
priviti-i ca egali!
28. Ascultati!
29.Tineti cont de tonul vocii dvs
30.Luati-o mai incet, sau incetul cu incetul!
31. Nu incurajati ,, obiceiuri proaste,,
32. Distrati-va impreuna
33.Vorbiti cu ei, nu lor !
34.Infiintati un consiliu de familie
Structura familiilor,
in zilele noastre s-a schimbat radical. Dupa 1990, a crescut foarte
mult numarul familiilor in care cel putin unul dintre parteneri are un
copil sau mai multi dintr-o relatie anterioara.
Pentru a evita descurajarea copiilor aflati in astfel de “noi familii”
e bine sa pargurgem cateva etape. Toate aceasta tranzitie cere timp,
respect, dragoste si multe incurajari.
Fiecare membru al noii familii are nevoie de timp pentru a accepta
despartirea, iesirea din relatia anterioara sau pierderea unuia dintre
parinti. Ex: mama isi exprima sentimentele catre alta persoana, acum;
are, poate, mai putin timp pt copil si acesta simte acest lucru ca pe
o pierdere a locului sau in structura familiei cu care era obisnuit.
Important este ca fiecare copil sa simta ca apartine noii familii,
sa-si gaseasca locul in noua relatie. Deasemeni, adultii au nevoie de
timp sa-si gaseasca locul care ii face sa se simta confortabil.
Incurajati fiecare mebru al familiei sa-si exprime orice tip de
sentiment.
Discutii libere despre ceea ce simt; pentru copii este mai usor sa
faceti asta prin joc, povesti, desene, scriind scrisori.
Ajutati copilul sa-si exploreze furia directionata catre orice
persoana, poate fi doar o faza a perioadei de acomodare si nu un atac
personal sau un comportament deviant.
E bine sa se discute si sa se stabileasca, in cadrul unor sedinte de
familie, noi traditii si reguli: vacante, zile de nastere, Craciun,
Paste, cuvinte favorite, porecle, umorul, stilul de rezolvare al
conflictelor, activitatile de zi cu zi.
Un alt pas importantat este formarea de aliante noi sau mentinerea
celor vechi. Este important pentru copii sa stie ca au dreptul sa-si
continue afectiunea pentru ambii parinti, in timp ce invata sa
dezvolte sentimente si interese comune cu noul adult din familie.
Daca ambii parinti biologici incurajeaza noile interactiuni ale
copilului cu adultul intrat in viata lui, copilul nu va avea
sentimentul de tradare fata de unul sau altul dintre parinti. Tatal
biologic si noul partener al mamei, trebuie incurajati sa-si petreaca
fiecare timp separat cu copilul, fara mama si sa-si asume
responsabilitatile de parinte.
Este bine ca in fiecare din casele parintilor, copilul sa aiba locul
sau. Copii au nevoie sa simta ca apartin, poate fi o camera sau daca
spatiul nu permite, un simplu dulap care sa fie doar pentru el. Sa se
incurajeze folosirea cuvantului “traieste” in doua case, decat
“viziteaza” una din ele (chiar daca la unul dintre parintii biologici
ajunge ocazional).
Parintii sunt
familiari cu discutiile legate de petrecerea timpului cu copiii,
calitate vs cantitate. Ce este mai bine? Cat din fiecare este de ajuns?
Cand unul si cand celalalt? Timpul petrecut cu copii este important in
orice fel si forma, iar in functie de etapa de dezvoltare, putem spune
care este mai potrivit. In copilaia mica, copiii au nevoie de multa
ingrijire si din acest motiv au nevoie de “quantity time”. Trebuie sa
ne reamintim ca “quality time” o sa vina intr-o zi! In timp,
cantitatea este inlocuita cu calitatea. Si daca totul merge “ca la
carte” in momentul in care ajung adulti, timpul pe care il petrecem cu
ei se diminueaza la durata unei vizite, iar calitatea momentelor
petrecute impreuna o sa fie ca a unor prieteni.
Pentru ca acest lucru sa se intample, trebuie sa investim mult efort
in ceea ce se poate numi “quality time” Acesta este timpul in care
vrem sa dezvoltam in copii: onestitate, responsabilitate, curaj,
respect, increzator, productive respect de sine si auto disciplina.
Acestea sunt calitatile pe care majoritatea parintilor pun valoare,
cerute de societate si necesare pentru a deveni un adult independent.
Scopul nostru este sa aducem copii pana in varsta de 18 ani sa fie
independenti si care pot trai intr-un mod responsabil. Pentru a putea
respecta drepturile si liberatatea copiilor in aceslasi timp cu
impunerea unor limite si responsabilitati, trebiui sa se intample in
concordanta cu dezvoltarea si puterile copilului.
“Copii de azi trebuie sa fie pregatiti pentru lumea de maine.
Schimbarile rapide in tehnologie si cunostintele avansate au afectat
modul in care gandim, simtim si actionam. Traditia si valorile sunt
deseori pierdute. In aceste circumstante, parintii au o si mai mare
obligatie: Sa ajute copii sa invete sa supravietuiasca si sa reuseasca
in aceasta societate. Sa-I pregatim sa-si gaseasca locul si rolul, in
lumea de maine”, spunea Betty Lou Bettner
Cu totii suntem dependenti unii de altii pentru a supravietui, dar
toti ne dorim sa ne dezvoltam sis a devenim independenti. Alfred Adler
a spus ca aceasta combinatie de nevoi, nevoia de ceilalti, dorit de
ceilalti si nevoia de a fi sigur pe tine, sunt dorintele de baza ale
tuturor oamenilor. Numeste aceste nevoi cei 4 C Cruciali: sa fi
CONECTAT cu ceilalti, sa te simti CAPABIL, sa sti ca fiecare CONTEAZA
si este valoros, si sa ai CURAJ.
Aceste patru nevoi de baza, sa fi conectat, sa te simti capabil, sa
contezi si sa ai curaj, sunt baza unei stari de bine, din punct de
vedere emotional. Conectivitatea ajuta copii sa stie ca nu sunt
singuri, ca ceilalti sunt langa ei daca au nevoie. Sa se simta
capabili, ii ajuta sa se simta in control, ca pot face ceva sa se
ajute pe ei sip e cei din jur. Stiind ca ei conteaza, pot realiza ceva
si stiu ca e importanta contributia lor. Curajul este essential pentru
incercarile care ii asteapta in societate.
Aceste nevoi trebuie sa le cultivam sin u sa le lasam la voia
intamplarii. Nimic nun e poate garanta ca vom avea copii exact asa cum
ne dorim. Dar ce putem face este sa le oferim toate informatiile si
suportul de care au nevoie sa poate devenii tineri integrati in
societate, indepndenti si sigui pe ei.
Scopul nostrum este sa avem copii care pot spune in viata, nu
drogurilor, care pot lua decizii intelepte legate de alcool si viata
sexuala si care ajung adulti capabili, cu o stare emotionala
echilibrata si buna.
Daca reusim sa-I facem sa se simta legati de primul grup – familia lor-
reusim sa le dam o baza de pornire pentru viata. Asa cum se simt in
familie in primii ani de viata, asa se vor simti in societate, pentru
toata viata. |
